Calatorii, drumetii, expeditii

Guest post de Maria Plaias, blogger dustylaces.wordpress.com si corespondent din Italia pentru lumeamare.ro :)

Nu am mers prea mult cu trenul prin Italia, sau, mai bine zis, am mers ca un turist normal, atunci când aveam de facut vreo calatorie. Locuiesc într-un orasel relativ mic, ce poate fi parcurs fara probleme de la un capat la altul cu autobuzul, tramvaiul, scuterul sau, nu în ultimul rând, cu bicicleta si nu fac parte din acea categorie destul de mare de persoane, pendolari, care trebuie sa ia trenul în fiecare dimineata ca sa mearga la serviciu în afara orasului.

Dar pot sa îti spun din auzite ca suitul într-un tren poate fi plin de surprize. Mersul trenurilor italiene e departe de ceea ce ne povestea Alina ca se întâmpla în Japonia. Vin relativ punctuale trenurile regionale, un fel de tren personal care parcurge distante scurte, dar cu cât distanta se lungeste cu atât riscul ca trenul sa vina sau sa ajunga în întârziere e mai mare.

Mi s-a întâmplat sa trebuiasca sa schimb 2 trenuri ca sa ajung în cealalta parte a Italiei si inevitabil, desi initial era timp berechet pâna la suirea în al doilea tren, sa-l pierd pentru ca primul tren ajungea prea târziu. De atlfel Trenitalia, compania feroviara ce se ocupa de mersul trenurilor, se angajeaza sa restituie o parte din banii cheltuiti pe bilet doar în cazul unei întârzieri ce depaseste o ora: primesti jumatate din pret doar dupa 2 ore de întârziere.

Dar italienii sunt si ei latini ca si noi si facutul lucrurilor într-un mod mai aproximativ, care ni se pare asa de familiar, îi caraterizeaza si pe ei si face parte din cultura si farmecul lor: un fel de dolce far niente într-o forma mai redusa dar aplicata la cam toate structurile publice.

Asta nu înseamna neaparat ca mersul cu trenul nu poate fi o experienta pozitiva. Daca nu trebuie sa ajungi undeva punctual sau sa iei apoi un alt tren, ai chiar motive sa fii încântat.

În primul rând, când te-ai decis sa cumperi biletul, ai mai multe alternative. Poti merge direct în gara si sa astepti la diferitele ghisee, dar s-ar putea sa stai cam mult la coada asa ca trebuie sa fii în gara cu mult înaintea plecarii trenului. Poti cumpara de la diferitele masini automate care se gasesc în fiecare gara, trebui doar sa fii atent ca pe unele e scris ca se poate plati doar cu cash iar pe altele doar cu card de credit. O data ce-ai ales limba în care sa-ti fie afisate urmatoarele trenuri, restul e destul de simplu: alegi destinatia si apoi trenul care ti se pare cel mai bun ca si orar sau pret, introduci banii sau cardul, îti iei eventual restul si gata. Desi e mai simplu sa cumperi de la masinile automate, vei gasi maxim 2-3 persoane înaintea ta, marea majoritate a italienilor înca prefera sa stea la coada la ghisee.

Poti de asemenea sa-ti cumperi biletul direct de pe internet, de pe site-ul Trenitalia: e probabil sa ti se ceara sa-ti creezi un cont, dar e mult mai simplu cu un bilet ticketless (da, e o contradictie, dar chiar asa se numeste!), îl poti printa cum faci cu biletele de avion sau poti sa-ti trimiti un sms cu codul biletului pe care apoi controlorul îl va valida. Si în sfârsit, daca nu mergi prea departe, poti sa-ti iei biletul de la tabaccaio, chioscul de ziare din gara.
Daca ai totusi un bilet în mâna si nu ai biletul ticketless, nu uita sa-l compostezi înainte sa te urci in tren. Automatele in care poti valida biletul se gasesc fie în gara, fie pe peron, erau galbene inainte, dar acum sunt verzi pentru a fi mai usor de identificat.

Ce trenuri circula totusi prin Italia?

Cele mai scumpe si care merg cel mai repede sunt cele Alta Velocita‘ (AV) cu un nume pe masura: Frecciarossa, Frecciargento sau Frecciabianca. Acestea merg mai iute ca sageata, au sinele lor separate, opresc doar un orasele mari si ai nevoie de rezervare de loc ca sa te poti urca în ele.

sursa foto

Urmeaza apoi Eurostarul (ES), asemanator cu AV, costa ceva mai putin si merge totusi repede, dar îl poti întâlni pe mult mai multe rute daca ti-ai rezervat din timp locul.

Pe o treapta mai jos gasesti trenurile Intercity (IC) care fac si ele legatura între orasele mai mari si pentru care rezervarea locului nu e obligatorie. Iar la sfârsit se afla InterRegionale (IR), Regionale (R) si Diretto (D), trenuri mai mici si mai încete care leaga orasele mai mici de cele mari, cu opriri dese si de multe ori fara aer conditionat sau fara vagon de clasa intai. Pe de alta parte însa, sunt mult mai ieftine iar daca vrei sa mergi undeva aproape sunt solutia perfecta.

În anumite zone ale tarii Trenitalia nu merge însa se vor gasi mereu trenuri regionale care sa acopere si acele regiuni: Trenord în Lombardia, Circumvesuviana în Campania sau Ferrovia del Brennero în Trentino.

Cu ce te ademeneste Trenitalia sa-i devii client fidel? În primul rând poti sa-ti faci un card pe care acumulezi mai multe puncte cu cât calatoresti mai mult si care apoi pot deveni premii. Îti ofera reduceri în cazul în care calatoresti în grup sau în familie, daca esti pensionat sau ai mai putin de 26 de ani, sau – daca te misti repede – poti profita de biletele Mini pentru trenurile AV.

Îti ofera reduceri la închiriat masini în cazul în care le iei din gara, te ajuta sa-ti expediezi bagajul la destinatie în cazul în care nu vrei sa-l cari dupa tine sau organizeaza ca un hamal sa te astepte în gara la ora la care ajungi.
Trenitalia are de asemenea grija sa te convinga sa alegi sa ajungi cu trenul într-un anumit oras, oferindu-ti reducere la unele atractii turisitice: daca ajungi la Acquarium din Genova cu biletul de tren în mâna vei plati mai putin iar daca vei alege sa stai la Rimini în anumite hoteluri ti se plateste pâna la 40 de euro din pretul biletului.

Oferta care mie îmi e cea mai draga însa, sunt promotiile internationale, pretul Smart cu care – atâta timp cât te organizezi cu doua luni înainte – poti ajunge la anumite destinatii cheltuind extrem de putin: îti ajung doar 20 de euro pâna în Elvetia sau 35 de euro pâna la Paris.

Un ultim cuvânt despre calatoria cu trenul de dragul calatoriei cu trenul. Pe anumite trasee care au fost închise traficului de calatori, care parcurg zone mai putin batute, dar cu peisaje cu atât mai frumoase, au fost puse în functiune trenuri, unele de epoca, cu care te poti plimba si gusta din plin tot ce vezi pe geamul trenului. Te poti astfel plimba cu trenul vinului printre colinele din jurul Sienei, cu trenul cu aburi pe insula Iseo, cu trenul verde prin Sardegna sau cu trenul rosu al feroviei Bernina care o ia printr-un peisaj de vis catre Elvetia si care din 2008 este in Patrimoniul Unesco.

Asa ca eu as zice sa lasi de-o parte punctualitatea si sa sari la bord ca plecam …. mai devreme sau mai târziu!

Daca ai intrebari despre trenurile italienesti, te rog sa le adresezi mai jos, iar Maria si cu mine vom raspunde la ele. Va reamintesc ca acesta este un guest post pentru categoria Cu trenul in trecut. Aici poti publica si tu povestea ta de calatorie cu mijloacele de transport pe sine/cablu/apa. Gasesti mailul meu in pagina de contact.

Tagged as: tren, Trenitalia

{ 8 comments }